situate

  • 81domeniu — DOMÉNIU, domenii, s.n. 1. Proprietate funciară feudală întinsă, care a stat la baza societăţii medievale în Europa Apuseană. 2. Sector al unei ştiinţe, al unei arte; sferă de activitate. 3. (mat.) Mulţime de puncte situate pe o dreaptă, pe o… …

    Dicționar Român

  • 82echidistanţă — ECHIDISTÁNŢĂ, echidistanţe, s.f. (top.) Diferenţa constantă de înălţime dintre cotele a două puncte situate pe două curbe (curba) de nivel. – Din fr. équidistance. Trimis de toknowro, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ECHIDISTÁNŢĂ s. v. neutralitate.… …

    Dicționar Român

  • 83etaj — ETÁJ, etaje, s.n. 1. Fiecare dintre părţile unei clădiri de deasupra parterului, cuprinzând încăperile situate pe acelaşi plan orizontal; cat, nivel. 2. Parte dintr o maşină de forţă în care se produce o variaţie a vitezei sau a presiunii… …

    Dicționar Român

  • 84exoderm — EXODÉRM, exoderme, s.n. Ţesut vegetal de protecţie, format din celule mari poliedrice, situate sub epiderma rădăcinii. – Din fr. exoderme. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  exodérm s. n., pl. exodérme Trimis de siveco, 10.08.2004.… …

    Dicționar Român

  • 85infraroşu — INFRARÓŞU, IE, infraroşii, adj., s.n. 1. adj. (În sintagma) Radiaţii infraroşii = radiaţii electromagnetice invizibile, penetrante, cu efect termic pronunţat, situate în spectru între limita roşie a domeniului luminii vizibile şi microundele… …

    Dicționar Român

  • 86intern — INTÉRN, Ă, interni, e, adj., s.m. şi f. 1. adj. Care se află înăuntrul unui obiect, al unei fiinţe, al unui spaţiu etc., care este în interior. ♢ Organe interne = organe situate în cavităţile abdominală şi toracică. Boli interne = bolile… …

    Dicționar Român

  • 87malar — MALÁR, malare, adj. (În sintagma) Os malar (şi substantivat, n.) = fiecare dintre cele două oase ale craniului, situate în părţile laterale ale feţei, dedesubtul orbitelor (orbita). – Din fr. malaire. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… …

    Dicționar Român

  • 88mastoidă — MASTOÍDĂ, mastoide, s.f., adj. 1. s.f. Fiecare dintre cele două proeminenţe ale osului temporal, situate dinapoia urechii. 2. adj. (Rar) Care ţine de mastoidă (1), care se referă la mastoidă. – Din fr. mastoïde. Trimis de claudia, 13.09.2007.… …

    Dicționar Român

  • 89meridian — MERIDIÁN, meridiane, s.n., adj. 1. s.n. Fiecare dintre liniile imaginare care rezultă din intersecţia suprafeţei Pământului cu serniplanul sprijinit pe axa geografică, constituind liniile de reper pentru măsurarea longitudinii geografice. ♢… …

    Dicționar Român

  • 90mijloc — MÍJLOC, (I 2) mijlocuri, (II) mijloace, s.n. I. 1. Punct care se găseşte la egală depărtare de două extreme; centru; loc aflat în interiorul unui spaţiu, la oarecare distanţă de margine. ♢ loc. adj. De mijloc = situat între limita superioară şi… …

    Dicționar Român